Dosarul de finanţare va cuprinde:

- cerere de finanţare nerambursabilă, completată prin tehnoredactare computerizată şi semnată de solicitant, în original

- declaraţie pe propria răspundere a solicitantului, completată şi semnată de către solicitant, în orginal

- copie dupa actul de identitate al solicitantului

- extras de carte funciară care să ateste dreptul de proprietate/coproprietate al solicitantului asupra imobilului pe/în care se va realiza proiectul, în original, sau autorizaţie de construire emisă solicitantului, în copie legalizată pentru imobilele aflate în construcţie, valabile la data depunerii

- certificat de atestare fiscală privind plata obligaţiilor la bugetul local, in original, valabil la data depunerii dosarului de finantare, eliberat de catre organele competente de pe raza carora îşi are domiciliul solicitantul

- adeverinta privind existenta contului bancar al solicitantului finantarii, emisa de o banca comerciala, in original

- un plic pe care se va completa numele şi adresa completă a solicitantului, titlul programului: "Programul privind instalarea sistemelor de incalzire care utilizeaza energie regenerabila, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire", precum şi sesiunea de depunere.

Programul "Casa Verde", prin care statul finanteaza achizitia de sisteme alternative de incalzire pentru proprietarii persoane fizice va demara la 1 iulie, bugetul alocat pentru acest program ridicandu-se 110 milioane lei.

Programul "Casa Verde" destinat persoanelor fizice ar urma să înceapă după 30 iunie, ideea subvenţionarii unui procent din investitia in sistemele alternative de caldura si apa calda fiind inlocuita cu acordarea unor subventii fixe pentru fiecare tip de instalaţii.

Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a anunţat săptămâna trecută, într-o conferinţă de presă, că reprezentanţii ministerului au finalizat deja Ghidul aplicantului pentru programul "Casa Verde", actul urmând să fie publicat în Monitorul Oficial.

"Speram ca in 1 iulie să pornim programul. Alocăm pentru 2010 suma de 110 milioane de lei, bani care vor fi repartizaţi pe judete, in functie de numarul de locuitori", a spus Laszlo Borbely.

Astfel, persoanele fizice care doresc să-şi completeze sistemele tradiţionale de încălzire si apa calda la case cu instalatii alternative ecologice vor beneficia de subventii fixe din partea statului, şi nu de un procent din investiţie, aşa cum fusese anunţat iniţial. Astfel, pentru "centrale de pellete/pelleţi" statul va aloca suma de 3.000 de lei, pentru o instalatie de panouri solare statul va da 6.000 de lei si pentru pompele de caldura, 8.000 de lei.

"Aceste sunt valori maxime si nu sunt conditionate de valoarea totală a investiţiei. Fireşte, dacă cineva vrea o instalaţie mai sofisticata de, sa zicem, panouri solare, si-o poate face, insa noi nu-i vom deconta decat 6.000 de lei", a spus Borbely.

Potrivit e-casaverde.ro, suma de 6.000 de lei reprezinta circa jumătate din costurile pentru cumpararea şi montarea unui sistem de panouri solare care sa deserveasca o casa de dimensiuni medii (casa de dimensiuni medii se referă de fapt la situaţia unei familii alcătuite din maximum 2 adulţi şi 2 copii - calcularea necesarului de apa calda se face in functie de numarul de persoane, nu de suprafata casei.)

"Am ales varianta unor subvenţii fixe pentru ca fiind primul an încercăm si sa testăm piaţa, să vedem cum va fi primita initiativa noastra", a mai spus ministrul.

Potrivit ghidului de finanţare, cei care intenţioneazaă să aplice pentru acest proiect trebuie sa meargă la Agenţiile de protectia mediului din judetul in care locuiesc si sa depuna copii de pe cartea de identitate şi actul de proprietate asupra casei care va beneficia de investiţie, precum şi o adeverinţa fiscală care să ateste ca beneficiarul nu are datorii. Sistemul va fi cumparat apoi de pe piata libera si montat de o firma care nu va mai trebui sa treaca prin vreun proces de avizare. La final, beneficiarul va prezenta factura pentru instalatie, iar dupa ce autenticitatea acesteia este verificata, primeste subventia aferenta tipului de lucrare pentru care a optat.

"Am ales sa nu mai mergem pe varianta firmelor autorizate si sa lasam la latitudinea viitorului proprietar alegerea furnizorului. Am gândit că proprietarul este direct interesat sa beneficieze de o lucrare de calitate", a mai spus ministrul Laszlo Borbely.

Ministrul Mediului anunţă, în martie, că programul "Casa Verde" se va adresa, din 2010, şi persoanelor fizice, asa cum de fapt fusese initial gandit.

"Orice cetatean va putea sa acceada la acest program fara niciun fel de discriminare sau condiţii suplimentare, incepand cel tarziu de la 1 iulie. Inscrierea se face prin agentiile judetene pentru protecţia mediului, deci nu trebuie să vină la Bucureşti şi vor trebui sa prezinte o copie după Cartea de Identitate, după proprietate si o copie sa demonstreze ca nu este dator la stat. Atat", a declarat ministrul Mediului, Laszlo Borbely, citat de Agerpres.

Dosarul este verificat si, daca avizul este pozitiv, solicitantul poate angaja o firma capabilă sa execute lucrarea, dupa care statul va deconta factura.

Bugetul programului "Casa verde" se ridică la 110 milioane de lei, dar poate fi suplimentat, a mai spus ministrul Mediului. Suma va fi repartizată pe judeţe, în funcţie de numărul locuitorilor.

Subvenţiile ce se vor acorda prin programul "Casa verde":

* 3.000 de lei pentru centrala pe rumegus;

* 6.000 de lei pentru panouri solare;

* 8.000 de lei pentru pompe geotermale.

Tehnologia fotovoltaica permite transformarea energiei solare in energie electrica.

Modulele situate pe sol pe acoperis sau pe terasa acestea pot fi de tip izolat (Stand Alone) si se instaleaza in zonele in care nu exista retele electrice sau conectate la reteaua electrica (Grid Connected) in care sistemul produce electricitate pentru consumul curent iar cand acesta este in surpuls este livrat si contabilizat in reteaua electrica.

Sistemul mobil optimizeaza productivitatea de energie electrica pe toata durata zilei prin adapatarea automata a sitemului pentru orice grad de inclinare a razelor solare.Sistemul are un randament crescut cu aproximativ 35 % fata de sitemele fixe.

Va prezentam o dizertatie cat se poate de nepartinitoare pe tema panourilor fotovoltaice:

Costul tehnologiei curente cu panouri fotovoltaice mono-, poli-cristaline sau amorfe variaza intre:

- aprox. 2 EUR / watt pentru cine cumpara celulele la gramada si-si asambleaza singur panoul si toata instalatia,

- 4-6 eur/watt pentru un panou gata asamblat,

- probabil intre 6 si 10 euro/watt pentru o instalatie completa la cheie cu baterii deep cycle, invertor, controler de incarcare si instalare.

Dar ce inseamna mai exact cifra de N watt putere instalata? In principiu ne spune ca atunci cand soarele e cel mai puternic si ilumineaza perfect panoul, acesta va produce fix N watt. In rest - cand nu e soare, sau e nor, sau soarele abia a rasarit va produce mai putin sau deloc.

Important e de stiut ca in conditiile tarii noastre, un panou corect instalat va produce 1400-1600 watt-ora pe an pentru fiecare watt de putere instalata.

De exemplu un panou de 100 de watt (0,1kwatt) va produce intr-un an aproximativ 150 kwh (kilowatt-ora).

Consumul mediu lunar al unei familii in UE e undeva intre 200 si 300 kwh/luna, 150 kwh se poate considera a fi consumul pe o singura luna unei familii care incearca (fara eforturi exagerate) sa faca economie si sa nu risipeasca energia electrica.

-----------

Durata de viata a unui panou fotovoltaic

Pentru panourile normale cu siliciu se pare ca dupa aproximativ 25 de ani isi pastreaza peste 80% din capacitate. Daca socotim ca in aceasta perioada 20-30% se defecteaza din diverse motive, se poate estima ca 25-30 de ani e perioada de injumatatire a capacitatii de productie.

-----------

Costul energiei produse

Un panou de 100 de watt ce costa 500 euro (dar atentie ca nu ne ajunge decat pentru o luna si poate costa 200 sau 900 euro) va produce in 25 de ani cam 3500 kwh si (cel putin in teorie) pana va sucomba va mai putea produce tot atata.

Deci fara socoteli economice privitoare la 25 de ani de rate, dobanzi, inflatie, etc.. costul in acest timp ar fi de vreo 15 eurocenti pe kwh (daca investitia a fost de 5 euro/watt).

Pentru fiecare kwh produs la costul de 15 eurocenti in primii 25 de ani, panoul va mai da inca un kwh "gratis" dupa aceea.

In conditiile tarii noastre, un panou corect instalat va produce 1400-1600 watt-ora pe an pentru fiecare watt de putere instalata.

Energia incidenta pe panouri solare la inclinare optima se apropia de 1600 kwh/metru patrat pentru tara noastra, prin Tulcea sau pe-acolo in Dobrogea. (vezi imaginea cu insolatia in Romania !) Cum puterea nominala este specificata pentru toate panourile la un flux luminos de 1000 watt/metru patrat, practic se produc intr-un an echivalentul a 1500 ore de insolatie nominala. Nu mi se pare de mirare caci socotind numarul orelor de soare deasupra orizontului, rezulta o medie de vreo 35% din puterea nominala. Corect cu cei 1600kWh/mp suprafata ORIZONTALA, atentie la aspectul acesta. Dar in energia asta intra si radiatia solara difuza (adica prin nori, etc).

Un (1) mp de panou solar pt. apa calda scoate pe an maxim 550 kW/an, iar acestea preiau si radiatia solara difuza, care are o pondere destul de mare.

Cei 550 KWh /m2 /an la panourile de apa calda ar fi o cifra minim garantata pentru orice zona din Germania (in conditiile unei montari corecte). In anumite zone de la noi probabil va scoate cu 10-20% mai mult.

Valorile de 1500 kwh/metru patrat-an erau date pentru inclinatii optime pentru latitudinea noastra. La orizontala se capteaza mai putin.

Lumina difuza sau mai slaba e ok pentru un panou fotovoltaic, in sensul ca eficienta conversiei nu e afectata de scaderea intensitatii luminoase. Deasemenea temperatura panoului mai rece ii creste putin eficienta. Un panou plat pentru apa calda care cand afara e vant sau rece are pierderi mai mari - si cand lumina e mai slaba se ajunge ca pierderile sa echilibreze castigul - deci poate ajunge la eficienta zero in timp ce panoul fotovoltaic inca "scoate" ...

Deci panou fotovoltaic de 1 metru patrat si 15% eficienta are puterea maxima de vreo 150 de watt, deci din start maximul sau e de 15% si ar insemna ca in 1500 de ore sa dea 225 kwh/an. Sau o medie a unei iluminari full de 4,1 ore/zi; vazatorii mai tupeisti zic ca produc chiar mai mult - o medie de zilnica de 5 ore la capacitate full.

Eficienta nu conteaza, cifrele respective arata kwh produsi pe fiecare kwatt de putere nominala (puterea nominala e stabilita la o intensitate luminoasa de 1000watt/metru patrat. La eficienta de 15% sau 100% raportul kwh/an / kwatt nominali se pastreaza. Pe langa Braila un panou de 1 kwatt nu va produce mai mult de 1600 kwh/an.

Am vazut ca se ia in calcul si un coeficient de pierderi din diverse cauze, de vreo 25%. Nu stiu de unde e scos . Deci din cei 1600 produsi raman 1200 utilizabili. Inseamna ca un panou plat are o eficienta medie de 40%.

Preturi la panouri gata asamblate sunt de 700 EUR panoul de 150 de watt. Mai sunt pierderi la incarcarea in baterii, dar la 20 kwatt nu prea e cazul, se folosesc invertoare care baga direct 220 in retea cu 90% eficienta.

CONCLUZII

Conectat la retea - instalatia este in mare alcatuita din panouri + invertor de 220V + contor care se invarte in ambele sensuri. Cand straluceste soarele si productia depaseste consumul, surplusul este injectat in reteaua de electricitate si contorul se invarte invers. Seara si iarna, cand consumul depaseste productia contorul se invarte normal. KWh adunati vara sunt consumati iarna si se plateste anual diferenta la furnizorul de electricitate.

Acest sistem are avantaje:

- e destul de simplu, clar si fiabil;

- valoarea totala a investitiei depaseste doar cu putin pretul panourilor;

- In tarile civilizate statul subventioneaza cu pana la 50% acest tip de productie.

si dezavantajul este ca necesita conectarea la retea.

Deconectat de retea

In acest caz sistemul trebuie sa asigure intregul necesar de electricitate al locuintei pe intregul an.

Necesita un banc de baterii deep cycle, controler de incarcare si invertor care se adauga la pretul sistemului.

Treaba se complica din cauza variatiei zilnice si sezoniere a luminii solare, deci sunt necesare si mijloace suplimentare de productie a electricitatii.

Una din sursele suplimentare poate fi un generator eolian, cu avantajul ca in general vanturile sunt mai puternice si aerul e mai "greu" iarna decat vara, deci combinand eolian cu solar maximum sezonier al unui sistem se suprapune cu minimum sezonier al celuilalt.

Se reduce dimensiunea panoului solar la 40-50% si o parte din diferenta se investeste in eoliana.

In plus este necesar un grup generator care sa acopere perioadele lipsite si de soare si de vant. Acesta poate fi utilizat si ca alternativa completa la eoliana, acolo unde conditiile nu permit instalarea unei centrale eoliene.

Ideal este sa ai un grup generator cu recuperare de caldura care iarna - cand nu prea bate soarele - sa contribuie si la incalzirea spatiului de locuit. Aceste recuperatoare fie se pot confectiona fie sunt generatoare care ofera din constructie posibilitati de recuperare a caldurii.

Combustibilii cei mai eficienti sunt fie gazul metan (pentru cei cu acces la gaze) fie uleiul uzat reciclat. Avantajul conectarii la gaze este evident: in sezonul de incalzire, electricitatea produsa vine practic ca un bonus, caci gazele ar fi fost arse oricum pentru a incalzi locuinta. Cei 15-20% din energia gazelor care-s convertiti la electricitate, NU se pierd, pentru ca-s consumati tot in casa si contribuie la randul lor la incalzire. Generatorul diesel e mai eficient dar presupune combustibil mai scump, cu exceptia cazului in care poti procura ulei uzat ieftin.

Deci am ajuns la preturi, pentru o productie de aproximativ 100 kwh / luna ar fi variantele:

- 1kwatt panouri + invertor conectate direct la retea - preturi de la 5000 eur in sus. 6000 e un pret mai probabil.

- 450 watt panouri + baterii + controler de incarcare + invertor independent + motogenerator - 1600 eur panourile, 1400 bateriile, motogeneratorul intre 400 si 1600 + recuperarea caldurii de la motogenerator - probabil inca 300-600 euro.

- Adaugarea unei eoliene la sistemul de mai sus - 500-1500 euro, poate si mai ieftin pentru cei care si-o fac singuri, poate si mai scump pentru cele cumparate. Din pacate productia eolianei este foarte variabila si dependenta de conditiile locale, scopul sau principal ar fi sa reduca din consumul generatorului.

Dar nu disperati, guvernul subventioneza 90% din aceste cheltuieli!!!

Beneficiile Pompei de căldură

• economisirea energiei, reducerea costurilor de funcţionare;

• reducerea emisiilor de carbon;

• climat mai confortabil şi mai sănătos de interior;

• costuri mai mici de întreţinere;

• mai puţină expunere la escaladarea costurilor pentru combustibil;

• creşterea preţului de comercializare a proprietăţii;

Pompele de căldură sunt de mai multe tipuri:

Colectoare la suprafaţă

Căldura este stocată în sol şi pompe de căldură valorifică acest lucru prin intermediul conductei de îngropare specială fabricate în tranşee şi acest lucru este descris ca colector de suprafaţă. Cu suprafaţa şlefuită metoda de colectare este cost-eficient în cazul în care terenul suficient utilă este disponibilă şi cea mai mare a conţinutului de apă din sol mai bine.

Colector tip Alezaj

Căldura este colectată într-un mod similar cu colectorul de pământ pe suprafaţă, cu excepţia prin forare. Din nou colector fabricat din conducte speciale in forma de U este scufundat într-o sondă. O sondă necesită o zonă mică de teren şi este potrivită pentru parcele mai mici şi atunci când o pompă de căldură e necesară pentru înlocuirea unui cazan existent de combustibili fosili. Trebuie să fie efectuat foraj pentru o sondă de către un contractant de specialitate şi pot fi necesare permisiuni în funcţie de condiţiile locale.

Pompă de căldură aer-aer

O pompă de căldură aer în aer liber nu are nevoie de nici colector în sol sau de foraj, în schimb, foloseşte aerul înconjurător şi transferul la sistemul de încălzire pe bază de apă, chiar şi atunci când temperatura aerului este sub punctul de îngheţ. Astfel aerul este colectat de către o unitate în aer liber, care reţine căldura necesară pentru a vaporiza frigorific. Pompa de căldură se conectează la sistemul de încălzire pe bază de apă din interior şi oferă atât încălzire cât şi apă caldă menajeră.

Avantajul acestui tip de pompe de căldură este că nu există nici o ţeavă colector necesar şi, prin urmare, este ideal în cazul în care spaţiul şi accesul este limitat.

Iată o întrebare pe care un client al nostru ne-a adresat-o:

Vă rog să-mi recomandaţi o pompă de căldură care să alimenteze o instalaţie de încălzire în pardoseală.

Răspuns:

Depinde ce suprafaţă aveţi de încălzit, ce fel de pardoseală este, coeficient de izolaţie şi de pierdere a căldurii.

Se stabileşte nr. de kw de care aveţi nevoie şi se face preţul de instalare.

Daţi un exemplu!

Am o casă doar cu un etaj, 100 mp, clădirea e din cărămidă, polistiren pe exterior, vată minerală şi regips la interior. Ca pardoseală pun gresie peste tot. Cât mă costă? Aproximativ.

În ce zonă este? Dacă această casă e în Bucureşti sau în Mc. Ciuc, iarna e diferenţă de temperatură.

Să zicem Bucureşti. Nu cunosc f.b regiunea dar, să spunem că iarna media temperaturii este min. 5 grade.

Ai avea nevoie de o pompa de 4 la 6 kw (trebuie ştiut coeficientul de izolare exact al materialelor de construcţie), dar e suficient.

O pompa costă de la 5000 euro (cu boiler ) în sus, depinde de fabricant (unele pompe sunt mai scumpe dar sunt înzestrate cu mai multe aplicaţii care nu se instalează lânga pompă).

Instalarea furtunelor pt pardoseală ... cam 20€ m²)

Săparea puţului care depinde de adâncime (în funcţie de sol şi de capacitatea dorită) iar preţul se poate afla pe net;

Ţeava de PP care intră în puţ (nu ştiu acum cât costă pe ml)

Distribuitoarele (pt 100m² ar fi nevoie de 6 - 7 grupuri )... între 3 si 500€

Mai este nevoie de ceva ţeavă pt legătura între pompă ţi distribuitor... costul depinde de împărţirea camerelor

Se vorbeşte despre automatizare.

De obicei această instalaţie funcţionează în după temperatura de afară cea ce înseamnă că o automatizare pt o casă nu funcţioneaza bine (cu gaz da ) însă dacă vrei să încălziţi diferenţiat pe camera, dacă o cameră nu e la temp şi celelalte da, atunci pompa de caldură se porneşte şi se opreşte foarte des cea ce nu e bine pt pompa (o soluţie pt asta ar fi un buffer cea ce înseamnă alte costuri )şi nu se merită.

Asta vă putem spune în mare pentru că nimeni nu poate spune de la distanţă costul precis, doar dacă a mai instalat o casă identică în aceeaşi zonă

Atenţie! Se dau şi ceva subvenţii de la stat  -  vezi  " Casa verde "